Definita cuvantului an
AN1 adv. (Pop.) Anul trecut, acum un an. An n-am câștigat... la anul trag nădejde (PANN). ♦ (Precedat de „mai”) Acum câțiva ani. S-a sculat mai an Bădica Traian Și a încălecat (ALECSANDRI). – Lat. anno.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu an
SIRENIÁN, sirenieni, s. m. (La pl.) Ordin de mamifere acvatice cu corpul în formă de torpilă, cu coada dispusă în plan orizontal și cu membrele anterioare transformate în lopeți înotătoare (Sirenia); (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. [Pr.: -ni-an] – Din fr. siréniens. Vezi definitia »
CICLOPIÁN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de ciclopie. (< fr. cyclopien) Vezi definitia »
DECÁN1 s. m. regiune a cerului care face parte din semnele zodiacului. (< fr. décan, lat. decanus) Vezi definitia »
GLOSOFARINGIÁN, -Ă adj. (Anat.) Care aparține limbii și faringelui, referitor la limbă și faringe. [Pron. -gi-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. glosso-pharyngien]. Vezi definitia »
orfán (orfánă), adj. – Copil fără (unul din) părinți. – Var. (înv.) și mr. oarfăn. Ngr. ỏρφανός (Cihac, II, 630; Roesler 573; Gáldi 215) var. și mr. din lat. *orphanus (Candrea-Dens., 1274; REW 6105), cf. it. orfano, v. fr. orfene, cat. orfe, port. orfăo. – Der. orfană, s. f. (fată fără părinți); orfanotrofiu (var. orfanotrofie), s. n. (orfelinat), din mgr. ὀρφανοτροφεϊον, sec. XVII, înv.; orfelinat, s. n. (casă de orfani), din fr. orphelinat. Vezi definitia »