PROBÁȚIE s.f. Noviciat. [Gen. -iei. / cf. lat. probatio, fr. probation]. Vezi definitia »

TEMELÍE, temelii, s. f. Partea inferioară a unei construcții, coloane, statui etc., prin care acestea se sprijină pe pământ; fundație, fundament, bază. ◊ Loc. adv. Din (sau până în) temelii (sau temelie) = de la (sau până la) bază; cu totul, cu desăvârșire, radical. ◊ Expr. A pune temelie = a pune bazele, a funda, a întemeia. – Din sl. temelije. Vezi definitia »

CLOROMETRÍE s. f. determinare a cantității de clor într-o soluție decolorantă. (< fr. chlorométrie) Vezi definitia »

TROMBOEMBOLÍE s. f. embolie prin (fragmente de) trombusuri detașate, urmată de tromboză locală secundară. (< fr. thromboembolie) Vezi definitia »

PREZBIOFRENÍE s.f. (Med.) Psihoză senilă, în special la femei, caracterizată prin angoasă, halucinații, idei delirante și tulburări de memorie. [Pron. -bi-o-, gen. -iei. / < fr. présbyophrénie]. Vezi definitia »