Definita cuvantului fațetă
FAȚÉTĂ, fațete, s. f. 1. Fiecare dintre fețele (șlefuite ale) unei pietre prețioase, ale unei sticle, ale unui metal etc. ♦ Fig. Fiecare dintre aspectele unei probleme, ale unei lucrări, care împreună alcătuiesc un ansamblu. 2. (În sintagma) Fațetă de cuțit = teșitură a muchiei tăietoare la cuțitele de prelucrare prin așchiere. 3. (Tipogr.) Placă de fontă care servește ca fundament pentru un clișeu sau pentru o placă de stereotipie. – Din fr. facette (refăcut după față).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fațetă
AFRICANISTÍCĂ s. f. africanologie. (< germ. Afrikanistik) Vezi definitia »
a trage o contră (cuiva) expr. a păcăli (pe cineva), a înșela cu tupeu (pe cineva). Vezi definitia »
IZALOBÁRĂ s.f. Linie care unește pe o hartă meteorologică punctele în care presiunea atmosferică a variat de la aceeași cantitate între două observații consecutive. [Var. isalobară s.f. / < fr. isallobare]. Vezi definitia »
COMÚNĂ s. f. 1. oraș medieval, care se bucura de o anumită autonomie politică. 2. unitate de bază administrativ-teritorială compusă din unul sau mai multe sate. 3. ~ primitivă = prima formațiune social-economică din istoria societății, cu nivelul scăzut al forțelor de producție, proprietatea comună asupra mijloacelor de producție și egalitatea în repartiția produselor. ◊ C-a din Paris = formă de guvernare a orașului Paris, instituită în 1871 de masele muncitoare răsculate, prima încercare de instaurare a dictaturii proletariatului; Camera C-elor = una dintre cele două camere ale parlamentului englez. (<fr. commune) Vezi definitia »
ACÓRDICĂ s.f. Disciplină muzicală care studiază diferitele acorduri construite din terțe necombinate cu alte elemente ale muzicii. [< germ. Akkordik]. Vezi definitia »