Definita cuvantului vertical
VERTICÁL, -Ă adj., s.f. (Linie) care este perpendicular(ă) pe un plan orizontal în direcția unui fir ținut întins cu ajutorul unei greutăți atârnate la capăt. ◊ Verticala locului = direcție determinată de poziția firului cu plumb aflat în stare de echilibru într-un punct dat. // s.n. Cerc mare al sferei cerești care trece prin zenit și nadir. [< fr. vertical, cf. lat. vertex – vârf].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu vertical
a ieși la interval (cu ceva) expr. a plăti tratația (cuiva), a face cinste (cuiva). Vezi definitia »
SEPULCRÁL, -Ă, sepulcrali, -e, adj. (Livr.) 1. Care aparține mormântului, privitor la mormânt. 2. Ca de mort. – Din fr. sépulcral, lat. sepulcralis. Vezi definitia »
OPȚIONÁL, -Ă adj. (Liv.) Referitor la o opțiune; prin opțiune; de voie, la alegere. [Pron. -ți-o-. / cf. engl. optional]. Vezi definitia »
VICINÁL, -Ă adj. (Despre drumuri) Care leagă două localități, două sate vecine. [Cf. fr. vicinal, lat. vicinalis]. Vezi definitia »
NECORPORÁL, -Ă, necorporali, -le, adj. Incorporal. – Ne- + corporal Vezi definitia »