MAGISTÉRIU s. n. 1. stagiu de trei ani după obținerea licenței în teologie, echivalent cu doctoratul. 2. formă de învățământ superior în Italia care conferă un titlu universitar în litere și pedagogie, valabil pentru învățământul mediu. 3. (fig.) autoritate. (< lat. magisterium, fr. magistère) Vezi definitia »

ÍNDIU s. n. metal alb-argintiu, moale, maleabil, asemănător cu aluminiul, care se găsește în blendă. (< fr. indium) Vezi definitia »

TIRIACHÍU, -ÍE, tiriachii adj. (Înv.) Amețit (de băutură sau de substanțe narcotice). [Pr.: -ri-a-] – Din tc. tiryaki. Vezi definitia »

TECHNÉȚIU s.n. v. tehnețiu. Vezi definitia »

SACRILÉGIU, sacrilegii, s. n. Profanare a lucrurilor considerate sfinte sau, p. ext., a unui lucru care trebuie respectat; necinstire, pângărire. [Var.: (înv.) sacriléj s. n.] – Din fr. sacrilège, lat. sacrilegium. Vezi definitia »