palamár (-re), s. n. – Cablu, funie. – Var. (Munt.) pălimar, pălămar. Mr. pălămar. Cat. palomer › it. palamaro, palamarre prin intermediul ngr. παλαμάρι (Șeineanu, ZRPh., XXX, 311; Șeineanu, II, 280; Lokotsch 1616; REW 6181; Vasmer, Gr., 106), cf. tc., alb., sb., cr., bg. palamar. – Cf. parîmă. Vezi definitia »

CAZUÁR s.m. Pasăre asemănătoare struțului, care trăiește în pădurile tropicale din Oceania. [Pron. -zu-ar, var. casuar s.m. / < it. casuario, cf. fr. casoar < cuv. malaiez]. Vezi definitia »

NECTÁR s. n. 1. (mit. gr.) băutură a zeilor, despre care se credea că face nemuritor pe cel care o gustă. 2. suc dulce secretat de unele glande ale florilor. 3. (fig.) băutură fermentată; licoare. (< fr., lat. nectar, gr. nektar, germ. Nektar) Vezi definitia »

NUMERÁR s.n. Sumă de bani în monede sau în hârtie-monedă; bani lichizi. [Cf. fr. numéraire]. Vezi definitia »

TISULÁR, -Ă, tisulari, -e, adj. (Anat.) Care aparține țesuturilor, privitor la țesuturi. – Din fr. tissulaire. Vezi definitia »