chiorpeácă, chiorpéci, s.f. (reg.) scândură mică, șindrilă, șiță. Vezi definitia »

IALOMIȚEÁNCĂ, ialomițence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Ialomița. ♦ Locuitoare din județul Ialomița. – Ialomițean + suf. -că. Vezi definitia »

MOÁZĂ s. f. 1. element de construcție din două grinzi de lemn, legate între ele prin buloane. 2. piesă orizontală fixată la cele două extremități de pereții unui puț de extracție. 3. ansamblu de două piese de lemn care prind între ele parii aflați față în față ai unui cleionaj. (< fr. moise) Vezi definitia »

TURNÚRĂ, turnuri, s. f. I. 1. Schimbare (neașteptată) survenită în desfășurarea unor împrejurări, unor evenimente etc.; cotitură, întorsătură. 2. Fel în care se prezintă lucrurile, fenomenele etc. ♦ Spec. Fel în care sunt așezate cuvintele într-o frază. II. Perniță sau bucată de stofă pe care femeile o purtau odinioară sub rochie, la spate, mai jos de talie. – Din fr. tournure. Vezi definitia »

VIZÉTĂ s. f. vizieră (2), vizor (I, 2). (< it. visetta) Vezi definitia »