PĂȚÁNIE, pățanii, s. f. Întâmplare (neplăcută) ieșită din comun, neașteptată sau neobișnuită pe care o trăiește cineva; pătăranie, pățeală; p. ext. (la pl.) peripeții, aventuri. [Var.: (reg.) pățénie s. f.] – Păți + suf. -anie. Vezi definitia »

ETOGRAFÍE s. f. descriere a obiceiurilor, practicilor, comportamentului unui grup etnic. (< fr. éthographie) Vezi definitia »

FLÉXIE s.f. v. flexiune. Vezi definitia »

DISFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii; dificultate la vorbit. V. afazie. [Gen. -iei. / < fr. dysphasie, cf. gr. dys – dificil, phasis – vorbire]. Vezi definitia »

OCOPATÍE s. f. rău de transporturile terestre. (< fr. ochopathie, cf. gr. ochos, vehicul) Vezi definitia »