Definita cuvantului disfazie
DISFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii; dificultate la vorbit. V. afazie. [Gen. -iei. / < fr. dysphasie, cf. gr. dys – dificil, phasis – vorbire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu disfazie
pomóșnie, pomóșnii, s.f. (reg.; la car și căruță) platforma de jos a acestora, alcătuită din scânduri; pod, pomostină. Vezi definitia »
APONEVROTOMÍE s.f. (Med.) Secțiune chirurgicală a unei aponevroze. [< fr. aponévrotomie]. Vezi definitia »
POLICITÁȚIE s.f. Promisiune sau ofertă făcută, dar neacceptată încă. [Gen. -iei, var. policitațiune s.f. / < lat. pollicitatio, fr. pollicitation]. Vezi definitia »
CĂRTURĂRÍE s. f. (Rar) Învățătură, erudiție. – Cărturar + suf. -ie. Vezi definitia »
INSUFLÁȚIE s.f. Insuflare. ♦ Introducere în scop terapeutic prin suflare a unei substanțe pulverulente sau gazoase în organism. [Gen. -iei. / cf. fr. insufflation, it. insufflazione]. Vezi definitia »