Definita cuvantului banderilă
BANDERÍLĂ s.f. Suliță cu un steguleț în vârf, pe care toreadorii o înfig în ceafa taurilor în luptele cu aceștia pentru a-i întărâta. [Cf. fr. banderille, sp. banderilla].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu banderilă
văcăríță s. f., g.-d. art. văcăríței; pl. văcăríțe Vezi definitia »
CÓCĂ1 s. f. Aluat (pentru produse de panificație, de patiserie). ◊ Expr. (Fam.) A se face cocă = a se îmbăta foarte tare. ♦ Pastă cleioasă făcută din făină amestecată cu apă și întrebuințată la lipit (hârtie); pap. – Et. nec. Vezi definitia »
MERZLÓTĂ s.f. Molisol. (cf. rus. merzlota) Vezi definitia »
ULTRACENTRIFÚGĂ s.f. Centrifugă cu turație foarte mare. [< ultra- + centrifugă, după fr. ultracentrifugeuse]. Vezi definitia »
púntă, púnte, s.f. (înv.) vârf ascuțit (al spadei). Vezi definitia »