a face spume la gură expr. a se enerva, a se înfuria. Vezi definitia »

FÚGĂ s. f. compoziție muzicală polifonică în care vocile se succedă, repetând fiecare melodia dezvoltată după legile contrapunctului. (< it. fuga) Vezi definitia »

ENERGÉTICĂ s.f. Parte a fizicii care studiază manifestările diferitelor forme de energie. ♦ Ramură a tehnicii care studiază sursele de energie și posibilitățile de folosire ale acestora. [Gen. -cii. / < fr. énergétique]. Vezi definitia »

oácă s.f. (reg.) spirit necurat care sperie copiii. Vezi definitia »

háină (háine), s. f. – Obiect de îmbrăcăminte exterior. Sb. haljina (Diez, Gramm., I, 444; Cihac, II, 133; DAR). – Der. hăinar, s. m. (vînzător de haine de gata); hăinărie, s. f. (prăvălie de confecții); hăinet, s. f. (cantitate de haine); înhăinura (var. înhăimura), vb. (a îmbrăca), cf. înfășura. La Stoica Ludescu (sec. XVIII) apare haină, s. f. (parolă, consemn), despre care nu știm dacă este același cuvînt. Haibăr, s. n. (haină) este o încrucișare a lui haină cu laibăr (DAR), der. înhăibăra, vb. (a îmbrăca). Vezi definitia »