AFÓN, -Ă adj. 1. Care și-a pierdut vocea. ♦ Care cântă fals, care n-are voce sau simț muzical. 2. Consoană afonă = Consoană care se articulează fără vibrarea coardelor vocale; consoană surdă. [< fr. aphone, cf. gr. aphonos < a – fără, phone – voce]. Vezi definitia »

PATISÓN s. n. legumă, puțin cunoscută la noi, din aceeași familie cu dovleacul, de mărimea unui măr și forma unei farfurii răsturnate, cu marginile dințate. (< fr. pâtisson) Vezi definitia »

SEMITÓN s.n. 1. Interval de o jumătate de ton. 2. Nuanță de culoare care face trecerea de la un ton închis la unul deschis al aceleiași culori. [Cf. it. semitono, fr. demiton]. Vezi definitia »

RADÓN s. n. element gazos radioactiv inert, prin dezintegrarea radiului. (< fr. radon) Vezi definitia »

FLEURÓN s.n. (Arhit.) Ornament sculptat în formă de floare sau de frunză stilizată. ♦ Vinietă cu o asemenea formă, care se pune în fruntea sau la sfârșitul unui capitol. [Pron. flö-. / < fr. fleuron]. Vezi definitia »