Definita cuvantului afon
AFÓN, -Ă adj. 1. Care și-a pierdut vocea. ♦ Care cântă fals, care n-are voce sau simț muzical. 2. Consoană afonă = Consoană care se articulează fără vibrarea coardelor vocale; consoană surdă. [< fr. aphone, cf. gr. aphonos < a – fără, phone – voce].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu afon
somón, somoáne, s.n. 1. (înv.) pâine de calitate inferioară. 2. (reg.) turtă mică; colac. Vezi definitia »
RUMBATRÓN s.n. Dispozitiv alcătuit dintr-un sistem de cilindri conductori, folosit în dispozitivele de producere a curenților de foarte înaltă frecvență. [< fr. rhumbatron]. Vezi definitia »
AEROIÓN s. m. ion atmosferic prin descărcări electrice, evaporări ale apei etc. (< fr. aéroion) Vezi definitia »
AMIDÓN s. n. Substanță organică ce se găsește, în formă de granule, în semințele, fructele, tuberculele plantelor; se folosește în industria alimentară, chimică etc. – Fr. amidon (< gr.). Vezi definitia »
castrón (castroáne), s. n. – 1. Vas adînc în care se aduc la masă unele mîncăruri. – 2. Supieră. Fr. casserole; însă nu este ușor de indicat intermediarul, cf. săs., pol. kastrol, rus. kastrjolja, sb. castrola (Cihac, II, 45; DAR). Direct din fr., după Iordan, Dift., 285; din bg. kastron, după Pascu, Arch. Rom., VI, 231, în vreme ce Capidan, Raporturile, 222, afirmă că bg. provine din rom. Vezi definitia »