AUTOMUTILÁ vb. I. refl. A se (a-și) mutila singur (o parte a corpului). [P.i. -ez. / < auto¹- + mutila]. Vezi definitia »

TUDÍLA adv. (Rar) Repede, iute, fuga. Vezi definitia »

INTITULÁ vb. I. tr. A da un titlu (unei cărți, unei lucrări etc.). ♦ refl. A-și lua, a-și da un titlu. [P.i. 3,6 -lează, var. întitula vb. I. / < fr. intituler, cf. lat. intitulare]. Vezi definitia »

cupla, cuplez I v. t. a trage la măsea. II. v. r. a începe o relație amoroasă. Vezi definitia »

EXILÁ, exilez, vb. I Tranz. A condamna la exil, a pedepsi cu trimiterea în exil; a surghiuni. ♦ Refl. A se retrage, a se izola, a pleca de bunăvoie (din localitatea de baștină sau din țară). [Pr.: eg-zi-] – Din fr. exiler. Vezi definitia »