Definita cuvantului exila
EXILÁ, exilez, vb. I Tranz. A condamna la exil, a pedepsi cu trimiterea în exil; a surghiuni. ♦ Refl. A se retrage, a se izola, a pleca de bunăvoie (din localitatea de baștină sau din țară). [Pr.: eg-zi-] – Din fr. exiler.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu exila
împilá (împiléz, împilát), vb. – 1. A comprima, a presa, a zdrobi. – 2. A oprima, a asupri. – Var. împili, încila, închila. Probabil din lat. *impillāre ‹ pilāre, cf. pil, piuă (Cihac, I, 119; Tiktin; Pușcariu, RF, II, 66-71). După o părere mai puțin convingătoare, a lui Drăganu, Dacor., VI, 286-91, de la chilă › închila, cu modificare datorată hiperurbanismului. Pentru semantism, cf. fr. fouler, ngr. πιλέω. – Der. împilător, adj. (care oprimă). Vezi definitia »
prăștilá, prăștiléz, vb. I (reg.; despre lemne, scânduri) a tăia pentru a face șindrilă. Vezi definitia »
HÚLA s.f. v. hula-hoop. Vezi definitia »
ADULÁ, adulez, vb. I. Tranz. A linguși pe cineva în chip josnic (din interes). – Fr. aduler (lat. lit. adulari). Vezi definitia »
înfălá vb. I refl. (reg., înv.) a fi mândru, a se îngâmfa. Vezi definitia »