Definita cuvantului bazilică
BAZÍLICĂ s.f. 1. Edificiu public la romani, de formă dreptunghiulară, cu interiorul împărțit în trei sau cinci părți prin șiruri de coloane. 2. Biserică din primele secole ale creștinismului, construită după planul bazilicilor romane; (astăzi) biserică (catolică) de mari proporții; catedrală. [Pl. -ci, -ce. / < lat., it. basilica, fr. basilique].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bazilică
HÂRȘÂITÚRĂ, hârșâituri, s. f. 1. Tăietură însoțită de un zgomot caracteristic. 2. Hârșâit. [Pr.: -șâ-i-. – Var.: hârșcâitúră, hârjâitúră s. f.] – Hârșâi + suf. -tură. Vezi definitia »
GÂRBIȚĂ, gârbițe, s. f. 1. (Pop.; la animale) Greabăn, grumaz; (la oameni) ceafă. ◊ Expr. A muia (cuiva) gârbița = a înfrânge, a obliga să se supună. 2. Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu solzi și cu flori mari, violete (Limodorum abortivum). – Din bg. gărbica, scr. grbica. Vezi definitia »
CABRIÓLĂ s. f. salt al calului cu întoarcere pe loc. (< fr. cabriole) Vezi definitia »
STĂNOÁGĂ, stănoage, s. f. (Reg.) Bară de lemn ce delimitează un podeț sau separă animalele în grajd. Vezi definitia »
CAMPADÚRĂ, campaduri, s. f. Deschizătură în acoperișul unei case țărănești, pentru a lăsa să iasă fumul. – Et. nec. Vezi definitia »