Definita cuvantului belgi
BELGI s. m. pl. Uniune de triburi celtice populând, în antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, care au fost supuse de romani în sec. I a. Cr. – Din fr. Belges.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu belgi
MOGOROGÍ, mogorogesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A vorbi nedeslușit, neclar (arătându-și nemulțumirea); a bombăni, a bodogăni, a mormăi. ♦ Tranz. A cicăli; a ocărî. – Et. nec. Vezi definitia »
SFÂRLOGÍ, sfârlogesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se scoroji, a se sbârci. – Din sfârloagă. Vezi definitia »
DAMBLAGÍ, damblagesc, vb. IV. Intranz. și refl. (Pop.) A paraliza. ♦ Refl. A se afla într-o situație sanitară precară. – Din damblagiu (derivat regresiv). Vezi definitia »
RĂBLĂGÍ vb. IV v. rablagi. Vezi definitia »
RUGÍ, rugesc, vb. IV. Intranz. (Livr.) A striga ca leul. – Cf. lat. rugire, fr. rugir. Vezi definitia »