Definita cuvantului belgi
BELGI s. m. pl. Uniune de triburi celtice populând, în antichitate, teritoriul dintre Sena și Rin, care au fost supuse de romani în sec. I a. Cr. – Din fr. Belges.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu belgi
BARĂNGÍ, barăngesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A striga, a țipa în gura mare. – Din barangă. Vezi definitia »
sugi pula=atunci cand mata suge pula mea sa a altuia Vezi definitia »
COVRIGÍ, covrigésc, vb. IV. Refl. (Rar) A se încovriga. – Din covrig. Vezi definitia »
GUGI, gugiuri, s. n. (Reg.) Glugă. – Din gugiuman. Vezi definitia »
pologí, pologésc, vb. IV (pop.) 1. a tăia, a doborî la pământ iarba sau alte plante, cu coasa sau cu secera; a întoarce, a aduna laolaltă mai multe poloage (v.). 2. a face ca iarba sau alte plante să se plece, să se culce la pământ; a încovoia, a culca. 3. (refl.; reg.; despre obiecte) a se strâmba, a-și schimba poziția, înclinându-se. 4. (reg.; despre pomii fructiferi: în forma: pologa) a fi încărcat, a fi plin de fructe. 5. (înv. și reg.; fig.; despre ființe) a nimici, a distruge (culcând la pământ). 6. (reg.; refl.) a cădea bolnav la pat. 7. (înv.; refl.) a se așeza, a se statornici, a se pune. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z