DEMÓNIC, -Ă, demonici, -ce, adj. De demon; drăcesc, diabolic, demoniac, satanic. – Din lat. daemonicus. Vezi definitia »

MAGNÉTIC, -Ă, magnetici, -ce, adj. (Despre forțe, fenomene) Care se referă la magnet sau la magnetism; (despre corpuri) care este feromagnetic, care poate fi magnetizat. ◊ Câmp magnetic = stare fizică particulară a unui spațiu în care se exercită forțe magnetice; p. ext. spațiul respectiv. Fluid magnetic = forță prin care se explică, în științele oculte, fenomenele telepatice și hipnotice. Pol magnetic = a) fiecare dintre cele două puncte sau regiuni de la extremitatea unui magnet; b) fiecare dintre cele două puncte ale globului pământesc către care se îndreaptă capetele unui ac magnetic. ♦ Fig. Care exercită o influență profundă sau o atracție irezistibilă; care magnetizează. – Din fr. magnétique, germ. magnetisch. Vezi definitia »

ALÓGIC, -Ă, alogici, -ce, adj. Care este lipsit de logică. – Din fr. alogique. Vezi definitia »

CREATINFOSFÓRIC adj. acid ~ = compus al creatinei cu acidul fosforic, în țesutul muscular. (< creatină + fosforic) Vezi definitia »

INÍC, -Ă adj. nedrept, injust, neechitabil; arbitrar, abuziv. (< fr. inique) Vezi definitia »