OLIGOTROFÍE s. f. însușire a plantelor oligotrofe. ◊ nutriție deficitară. (< fr. oligotrophie) Vezi definitia »

OSCILÁȚIE, oscilații, s. f. 1. Mișcare periodică alternativă și simetrică a unui corp în raport cu o anumită poziție a sa; vibrație, pendulare, oscilare. 2. Variație periodică în timp a valorilor unei mărimi care caracterizează un sistem fizic, însoțită de o transformare a energiei dintr-o formă în alta. 3. Fig. Nehotărâre, șovăială; fluctuație. – Din fr. oscillation. Vezi definitia »

ANGIECTOMÍE s.f. Excizie a unui fragment dintr-un vas sanguin. [Gen. -iei, cf. gr. angeion – vas, ektome – tăiere]. Vezi definitia »

MONOMANÍE s.f. Stare patologică manifestată prin obsesia unei singure idei. ♦ Pasiune, manie exclusivă. [Gen. -iei. / < fr. monomanie, cf. gr. monos – unic, mania – nebunie]. Vezi definitia »

avlíe (avlíi), s. f. – Ogradă, bătătură (în Banat și Trans. de Vest). Tc. (h)avli, din ngr. αὐλή (Lokotsch 137); cf. sb. (h)avlija. Vezi definitia »