CONTRABÁNDĂ, contrabande, s. f. Trecere clandestină peste graniță a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale; p. ext. marfă adusă sau sustrasă în acest mod. ◊ Loc. adj. De contrabandă = (despre mărfuri) trecut sau destinat a fi trecut peste graniță în mod clandestin; fig. rezultat prin înșelătorie, fără valoare, fals. ◊ Loc. adv. Prin contrabandă = în mod ilegal, clandestin, pe ascuns. – Din fr. contrebande. Vezi definitia »

COLPÍTĂ s. f. inflamație a colului uterin; cervicită; metrită. (<fr. colpite) Vezi definitia »

RATIÉRĂ s.f. Dispozitiv la războiul mecanic de țesut, care ridică și coboară ițele. [Pron. -ti-e-. / < fr. ratière]. Vezi definitia »

grúbă (-be), s. f. – 1. Grămadă, puzderie. – 2. Carte de joc de zece puncte. Origine necunoscută. Cuvînt argotic. Vezi definitia »

PARTITÚRĂ s. f. text muzical distribuit pe partide vocale sau instrumentale, astfel încât să poată fi urmărit concomitent. ◊ compoziție muzicală. (< it. partitura, germ. Paritur) Vezi definitia »