EMINÉNT, -Ă, eminenți, -te, adj. Care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite; excepțional, superior, remarcabil, excelent. – Din fr. éminent, lat. eminens, -ntis. Vezi definitia »

EZITÁNT, -Ă adj. (Rar) Șovăitor, nehotărât. [Cf. fr. hésitant]. Vezi definitia »

VIOLÉNT, -Ă, violenți, -te, adj. 1. Care se produce sau acționează cu putere, cu intensitate, cu violență; intens, puternic, tare. ♦ (Despre culori, lumină etc.) Izbitor, țipător; tare, viu, puternic. 2. (Despre ființe) Care are accese de furie, care se lasă condus de mânie, care se înfurie ușor, care are manifestări nestăpânite; coleric, furtunos, impulsiv, nestăpânit. ♦ (Despre manifestări ale ființelor) Care arată violență, impulsivitate, nestăpânire, agresiune. 3. Care se face cu forța; brutal, silnic. ◊ Moarte violentă = moarte produsă de un accident, de un act de violență sau de altă cauză nefirească. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violent, lat. violentus, it. violento. Vezi definitia »

PERFORÁNT, -Ă adj. care perforează. ◊ (despre tendoane, artere etc.) care străbate spațiile interosoase. ◊ (despre boli, procese inflamatorii etc.) care provoacă perforarea unui organ, a unui țesut etc. (< fr. perforant) Vezi definitia »

FULMINÁNT, -Ă adj. Care produce explozie; exploziv. ♦ (Fig.) Amenințător; violent; ațâțător, provocator. [< fr. fulminant]. Vezi definitia »