NORMATÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în stabilirea și calcularea normelor. (< norma + -tor) Vezi definitia »

CATALIZATÓR s.m. Substanță care înlesnește o reacție chimică fără ca ea însăși să sufere modificări; catalizor. [< cataliza + -tor, după fr. catalyseur]. Vezi definitia »

HELICICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu helicultura. (< fr. héliciculteur) Vezi definitia »

RESPINGĂTÓR, -OÁRE adj. care respinge; care inspiră dezgust, aversiune. (< respinge + -/ă/tor) Vezi definitia »

STRĂLUCITÓR, -OÁRE, strălucitori, -oare, adj. 1. Care strălucește, care împrăștie lumină; strălucit, lucitor. 2. (Despre ochi, privire, față) Plin de strălucire, expresiv, luminos. ♦ (Despre culori) Viu, violent. 3. Fig. Fastuos, splendid. – Străluci + suf. -tor. Vezi definitia »