BARÁJ, baraje, s. n. 1. Obstacol construit de-a curmezișul albiei unei ape pentru a-i opri complet curgerea, în scopul ridicării nivelului în amonte; stăvilar, zăgaz. ♦ Lucrare provizorie într-un puț de mină în timpul săpării acestuia, pentru a opri pătrunderea apelor care vin de sus sau care izvorăsc din fund. 2. Piedică, barieră; (Mil.) lucrare realizată prin săpături, așezare de mine etc., cu scopul de a opri înaintarea inamicului. ◊ Baraj (de artilerie) = tir susținut de artilerie, pentru oprirea înaintării inamicului. – Fr. barrage. Vezi definitia »

SATINÁJ s. n. satinare. (< fr. satinage) Vezi definitia »

BALEIÁJ, baleiaje, s. n. Eliminarea forțată a gazelor de ardere din cilindrul unui motor cu ardere internă. [Pr.: -le-iaj] – Din fr. balayage. Vezi definitia »

DEPRESÁJ s. n. depresare (2). (< fr. dépressage) Vezi definitia »

PEISÁJ, peisaje, s. n. 1. Parte din natură care formează un ansamblu artistic și este prinsă dintr-o singură privire; priveliște; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultând din combinarea factorilor naturali cu factorii creați de om. 2. Gen de pictură sau de grafică având ca obiect reprezentarea cu precădere a priveliștilor din natură; (concr.) tablou, fotografie care reprezintă un peisaj (1). 3. Descriere, reprezentare a naturii în opere literare; compoziție literară descriptivă. [Pr.: pe-i-. – Var.: peiságiu s. n.] – Din fr. paysage, it. paessagio. Vezi definitia »