Definita cuvantului bobină
BOBÍNĂ s.f. 1. Piesă cilindrică pe care se poate înfășura un fir, un cablu etc.; ansamblu compus din piesa aceasta și firul, cablul etc înfășurat pe ea. ♦ Înfășurare a unui fir într-o mașină sau într-un aparat electric. 2. Înfășurare a unui fir de ață, de sfoară etc. pe un bețișor, un mosor etc.; ghem. [< fr. bobine].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bobină
Mială, miele = feminiunl de la miel, sotia mielului Vezi definitia »
păstúră (-ri), s. f. – Partea din spate a catrinței. Origine necunoscută. Der. din pînzătură nu e posibilă (Tiktin; Candrea), iar cea din lat. expassus (Giuglea, RF, II, 56) este la fel de dificilă. După V. Buescu, R. Études roum., III, 163-66, din lat. *postūra ‹ post, formație care pare dificilă (-ūra se atașează de obicei la teme verbale). Vezi definitia »
cotrúță, cotrúțe, s.f. (reg.) 1. vatră mică; parte sau colț din vatră; loc gol între cuptor și perete; adâncitură sub vatră; ungher, groapă, cotlon, cotrov, cenușar, firidă, ocniță, căpătâi, fundoaie. 2. grătarul de la sobă, gratia, roșteiul. 3. policioara de lângă cuptor. 4. cujba ce ține căldarea pe foc. 5. (fig.) om leneș. 6. (fig.) femeie intrigantă. Vezi definitia »
GOMFRÉNĂ s. f. plantă erbacee cu tulpina ramificată de la bază și cu flori violet-lucitoare. (< lat. gomphrena) Vezi definitia »
PAHISALPINGÍTĂ s. f. salpingită cu îngroșarea țesutului conjunctiv. (< fr. pachysalpingite) Vezi definitia »