EXÉMPȚIE s.f. v. exempțiune. Vezi definitia »

GRAVIMETRIE s. f. 1. RamurĂ? a geofizicii care studiazĂ? distribuția geograficĂ? a câmpului gravitațional. 2. MĂ?surare a intensitĂ?ții gravitației. 3. MetodĂ? de analizĂ? chimicĂ? bazatĂ? pe determinarea cantitĂ?ții unui corp dintrâ??un amestec prin cântĂ?rirea unui compus al sĂ?u, insolubil și de compoziție cunoscutĂ?, obținut prin acțiunea unui reactiv asupra amestecului. -Din fr. GravimĂ?trie, germ.Gravimetrie Vezi definitia »

COLONALGÍE s. f. durere de-a lungul colonului³. (<fr. côlonalgie) Vezi definitia »

PERTURBÁȚIE, perturbații, s. f. 1. Tulburare produsă în viața unui individ sau a unei colectivități. 2. Modificare, neregularitate, deranjament în funcționarea unui sistem, a unei mașini, în evoluția unui fenomen etc.; perturbare. ◊ Perturbații atmosferice = ansamblu de fenomene electromagnetice din atmosferă care precedă stricarea vremii. [Var.: (înv.) perturbațiúne s. f.] – Din fr. perturbation, lat. perturbatio, -onis. Vezi definitia »

POLICROMÍE s.f. Procedeu de îmbinare a mai multor culori, folosit în pictură. ♦ Procedeu de imprimare a gravurilor în culori; tipar în mai multe culori. [Gen. -iei. / cf. fr. polychromie]. Vezi definitia »