Definita cuvantului policromie
POLICROMÍE s.f. Procedeu de îmbinare a mai multor culori, folosit în pictură. ♦ Procedeu de imprimare a gravurilor în culori; tipar în mai multe culori. [Gen. -iei. / cf. fr. polychromie].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu policromie
CONCATENÁȚIE s. f. 1. figură de stil constând în înlăturarea membrelor unei perioade prin cuvinte împrumutate de la un membru precedent; înlănțuire retorică de anadiploze succesive; conexiune; epiplocă. 2. (lingv.) înlănțuire de elemente vecine, în plan sintagmatic; (p. ext.) înlănțuire de elemente constitutive (cauze și efecte, termeni ai unui silogism etc.); juxtapunere. (<fr. concaténation, lat. concatenatio) Vezi definitia »
ATELOCHEILÍE s. f. dezvoltarea incompletă a mâinilor. (< engl. atelocheilia) Vezi definitia »
ASTROBIOLOGÍE s. f. exobiologie. (< fr. astrobiologie, rus. astrobiologiia) Vezi definitia »
FITOGEOGRAFÍE s.f. Disciplină care studiază răspândirea plantelor pe suprafața globului terestru; geobotanică. [Pron. -ge-o-, gen. -iei. / < fr. phytogéographie]. Vezi definitia »
CLITORIDECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune chirurgicală a clitorisului. [< fr. clitoridectomie]. Vezi definitia »