Definita cuvantului bricolă
BRICÓLĂ s.f. Mașină de război asemănătoare cu balista, folosită mai ales în evul mediu. [< fr. bricole, it. briccola].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu bricolă
BIOGEOCENÓZĂ s.f. (Geol.) Complex unitar al suprafeței globului terestru în care biocenoza și părțile respective din litosferă, hidrosferă, atmosferă și pedosferă se condiționează reciproc. [Cf. fr. biogéocénose]. Vezi definitia »
ZDÉLCĂ, zdelci, s. f. (Înv. și reg.) Contract, act (de vânzare); p. gener. orice chitanță sau act oficial. – Din rus. sdelka. Vezi definitia »
CLÍSMĂ, clisme, s. f. Introducere a unui lichid în intestinul gros, pe cale rectală, pentru evacuarea forțată a materiilor fecale, de obicei în cazurile de constipație; clistir. – Din ngr. klísma, germ. Klysma. Vezi definitia »
SOLANÍNĂ s.f. Substanță toxică extrasă din unele plante din familia cartofului, întrebuințată în medicină ca sedativ și narcotic. [< fr. solanine]. Vezi definitia »
ZBURĂTÚRĂ, zburătúri, s. f. ~ 2. ~; zbor1. 3. Partea din față a tunului. Vezi definitia »