TOPONIMÍE s. f. 1. totalitatea numelor de locuri, a denumirilor geografice ale unei regiuni, țări etc. 2. ramură a lingvisticii care studiază toponimele; toponomastică. 3. parte a morfologiei medicale care indică poziția și locul organelor și al părților anatomice. (< fr. toponymie) Vezi definitia »

OPIOFAGÍE s.f. Toxicomanie prin ingerare de opiu. [Gen. -iei. / < fr. opiophagie]. Vezi definitia »

simbolizáție s.f. (înv.) simbolizare. Vezi definitia »

AUTOSCOPÍE s.f. Simptom al unor boli care constă în aceea că bolnavul crede că se vede pe sine însuși în fața lui. [< fr. autoscopie, cf. gr. autos – însuși, skopein – a privi]. Vezi definitia »

BIOSTRATIGRAFÍE s.f. Disciplină care studiază răspândirea organismelor de-a lungul epocilor geologice și depozitele sedimentare cu ajutorul fosilelor. [< germ. Biostratigraphie]. Vezi definitia »