Definita cuvantului brut
BRUT, -Ă adj. (Despre materii) În stare naturală; (despre compuse) netransformat într-un alt produs finit, neterminat. 2. (Op. net; despre greutatea unei mărfi) Din care nu s-a scăzut daraua; (despre venit) din care nu au fost scăzute cheltuielile. [Cf. it. bruto, fr. brut, lat. brutus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu brut
ARHICUNOSCÚT, -Ă, arhicunoscuți, -te, adj. Foarte cunoscut. – Arhi- + cunoscut. Vezi definitia »
CONȚINÚT s. n. 1. ceea ce încape într-un spațiu limitat, într-un recipient. 2. (fil.) totalitatea elementelor constitutive esențiale care caracterizează și condiționează existența și schimbarea unui obiect sau fenomen. 3. (log.) totalitatea notelor esențiale ale unei noțiuni; comprehensiune (2). 4. fondul de idei și afectiv, semnificațiile, mesajul unei opere de artă. 5. cuprinsul unei cărți, reviste etc.; sumar. 6. (inform.) datele dintr-o celulă a unei mașini de calculat. (după fr. contenu) Vezi definitia »
CODEȚINÚT, -Ă s.m. și f. Cel care este deținut împreună cu alții în același loc. [După fr. codétenu]. Vezi definitia »
RENĂSCÚT, -Ă, renăscuți, -te, adj. Care s-a născut din nou; refăcut, trezit la viață, înviorat. Mă simt cu totul renăscut – V. renaște. Vezi definitia »
RUT s.n. Perioada împreunării la animale. [< fr. rut]. Vezi definitia »