Definita cuvantului calificativ
CALIFICATÍV, -Ă adj. Care califică, care arată o calitate, o însușire. // s.n. Cuvânt, termen prin care este caracterizată o persoană, un lucru etc. V. atribut, epitet. ♦ Notă, mențiune cu care se apreciază sârguința și purtarea elevilor și a studenților sau activitatea oamenilor muncii. [< fr. qualificatif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu calificativ
COMEMORATÍV, -Ă adj. care evocă un eveniment important, o personalitate etc. (< fr. commémoratif) Vezi definitia »
ABLATÍV, ablative, s. n. Caz al declinării în unele limbi, care exprimă despărțirea de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza sau alt complement circumstanțial. ◊ Ablativ absolut = construcție sintactică specifică limbilor latină și greacă, alcătuită dintr-un substantiv (sau un pronume) și un participiu la cazul ablativ, având rol de propoziție circumstanțială. – Din fr. ablatif, lat. ablativus. Vezi definitia »
KEDÍV, kedivi, s. m. Titlu purtat în trecut de viceregii Egiptului; persoană care avea acest titlu. – Din fr. khédive. Vezi definitia »
AUDITÍV, -Ă adj. Referitor la auz. [< fr. auditif]. Vezi definitia »
ULCERATÍV, -Ă adj. care produce ulcerație. (< fr. ulcératif) Vezi definitia »