Definita cuvantului apărătură
apărătúră, apărătúri, s.f. (înv. și pop.) 1. piedică, obstacol 2. loc apărat de o îngrăditură 3. protecție, apărare 4. fortificație, fort 5. pădure tăiată acolo unde nu umblă oamenii
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu apărătură
BÁRTIȚĂ, bartițe, s. f. (Reg.) Pojghiță de mucegai care se formează pe borș sau pe zeama de varză acră. Vezi definitia »
CARCINÓZĂ, carcinoze, s. f. (Med.) Carcinomatoză. – Din fr. carcinose. Vezi definitia »
SUDÚRĂ s. f. 1. rezultat al sudării; (p. ext.) locul unde s-au lipit prin sudare două piese. 2. (fig.) legătură strânsă. (< fr. soudure) Vezi definitia »
franzélă (franzéle), s. f. – Pîine albă. – Var. franzolă. Mr. frunzelă. Ngr. φραντσόλα (Pascu, Arch. Rom., VI, 230; Pascu, I, 235; Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 381; Gáldi 192), din it. franc(ce)sella, cf. tc. francala (Miklosich, Türk. St., 56), bg. franğela. Cf. frînc. Der. franzelar, s. m. (brutar); franzelărie, s. f. (brutărie). Vezi definitia »
TĂMÂIOÁRĂ, tămâioare, s. f. Numele a două plante erbacee din familia violaceelor: a) plantă mică cu flori mari ale căror petale sunt împestrițate cu pete purpurii (Viola jooi); b) toporaș. – Tămâie + suf. -ioară. Vezi definitia »