NEÓN s. n. Element chimic, gaz nobil neinflamabil, fără miros și fără culoare, folosit la umplerea unor lămpi electrice. [Pr.: ne-on] – Din fr. néon. Vezi definitia »

SIFÓN s.n. 1. Tub curbat sub formă de U întors, folosit pentru a transvaza un lichid între două niveluri diferite. 2. Piesă de metal, de porțelan etc. care se montează pe o conductă de canalizare cu scopul de a opri trecerea gazelor din canal în instalație. 3. Butelie de sticlă pentru apă gazoasă. ♦ Apa gazoasă dintr-o astfel de butelie. 4. Aparat pentru spălarea cu presiune a anumitor cavități ale corpului. 5. Organ al cefalopodelor în formă de tub, care servește pentru locomoție. 6. Canal natural de forma literei U întors prin care sunt drenate apele din grote sau din alte goluri subterane. [< fr. siphon, cf. lat., gr. siphon]. Vezi definitia »

SALÓN, saloane, s. n. 1. Încăpere într-o locuință destinată primirii musafirilor. 2. Sală în care au loc festivități, baluri, serbări publice etc. ♦ Sală în care se organizează expoziții periodice de pictură, sculptură etc.; p. ext. expoziția din această sală. ♦ Reuniune cu caracter cultural, artistic, monden etc. 3. Cameră cu mai multe paturi, în care sunt ținuți și îngrijiți bolnavii într-un spital. – Din fr. salon. Vezi definitia »

RADIOCASETOFÓN, radiocasetofoane, s. n. Aparat care încorporează un radioreceptor și un casetofon. [Pr.: -di-o-] – Radio² + casetofon. Vezi definitia »

MAGNETOFÓN s. n. aparat de înregistrare și redare electromagnetică a sunetelor cu ajutorul unei benzi subțiri de oțel, sau de material plastic, acoperită cu un strat fin de substanță feromagnetică. (< fr. magnétophone) Vezi definitia »