PERTINÉNT, -Ă, pertinenți, -te, adj. 1. (Livr.) Care se potrivește exact obiectului despre care este vorba, care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze; potrivit, nimerit, convenabil; p. ext. care denotă profunzime, competență. ♦ (Jur.) Care se raportează exact la chestiune, la fondul cauzei; potrivit. 2. (Despre elemente lingvistice) Dotat cu o anumită funcțiune într-un sistem determinat. ♦ (Despre elemente fonice) Care servește într-o limbă dată la diferențierea semnificațiilor. – Din fr. pertinent. Vezi definitia »

TRAFICÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care face un comerț ilicit; (p. ext.) afacerist. [Cf. fr. trafiquant]. Vezi definitia »

ENDOZOOBIÓNT s. n. organism cu biotopul în corpul unui animal. (< fr. endozoobionte) Vezi definitia »

nt Vezi definitia »

CONVENIÉNT, -Ă adj. (Rar) Care convine, oportun, potrivit, corespunzător, proporționat. [Pron. -ni-ent. / < engl. convenient, cf. it. conveniente]. Vezi definitia »