CÚCĂ³, cuci, s. f. (Reg.) Deal înalt și izolat; vârf de deal. – Et. nec. Vezi definitia »

strungíță, strungíțe, s.f. 1. (pop.) strungă mică; strunguliță, strunguță. 2. (reg.) strungăreață mică. Vezi definitia »

JIMBĂTÚRĂ, jimbături, s. f. (Reg.) 1. Defect de conformație a gurii; schimonosire. 2. Fig. Încrețituri la suprafața unei ape. – Jimba + suf. -ătură. Vezi definitia »

rúfă (rúfe), s. f. – 1. Haine, țesături albe, lenjerie. – 2. (Mold.) Cîrpă, zdreanță. Sl. rucho (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 320; Conev 83), cf. bg., sb., cr. ruho „îmbrăcăminte”, slov. ruha „cearșaf”, ceh. roucha „cearșaf”, ngr. ροῦχον „îmbrăcăminte” (Meyer, Neugr. St., II, 55). – Der. rufărie, s. f. (lenjerie); rufos, adj. (Mold., zdrențăros); rufană, s. f. (Mold., cîrpă; Mold., curvă), pentru ultimul sens, cf. buleandră, hanță, tîrfă etc.; rufean, s. m. (Mold., rufián), care concordă din întîmplare cu rufián, cf. Dragoș, BF, IX, 113. Vezi definitia »

HIGROFÍLĂ s. f. v. higrofil [în DN]. Vezi definitia »