EPITÉLIU s.n. Țesut compus din unul sau mai multe straturi de celule, care formează învelișul pielii, al mucoaselor etc. [Pron. -liu. / < fr. epithélium, cf. gr. epi – deasupra, thele – mamelă]. Vezi definitia »

statáriu, statárie, adj. (înv.; despre principii de drept sau despre instanțe) 1. care a fost elaborat sau instituit spre a judeca și a executa sentințe fără drept de apel și cu forța armatei; cu caracter marțial. 2. (s.n.) lege care reglementează judecarea și executarea acestor sentințe. Vezi definitia »

TRÍTIU s. n. izotop radioactiv al hidrogenului, cu nucleul dintr-un proton și doi neutroni, prin reacții nucleare. (< fr. tritium) Vezi definitia »

SÁRDIU s.n. Piatră semiprețioasă transparentă, de culoare roșie sau brună. [Pron. -diu. / < lat. sardius (lapis)]. Vezi definitia »

RAVÁGIU s. n. (pl.) stricăciune, pagubă, pustiire. (< fr. ravage) Vezi definitia »