ANGIOSPÉRME I. s. f. pl. încrengătură a fanerogamelor, plante cu ovulele închise în carpele. II. adj. (despre plante) cu sămânța închisă în fruct. (< fr. angiosperme/s/) Vezi definitia »

viérme (-mi), s. m. – Animal nevertebrat lipsit de picoare. – Mr. vermu, megl. varmi, istr. l’erm. Lat. vĕrmis (Pușcariu 1881; REW 9231), cf. it., sp., port. verme, prov., cat. verm, fr. ver. – Der. viermănar, s. m. (insectă, Sarcophaga carnaria); viermănos, adj. (cu viermi, mîncat de viermi); viermănoșa, vb. refl. (a se umple de viermi); viermar, s. n. (pensă de scos paraziții de pe oi); viermăt (var. viermărit), s. n. (mulțime de viermi, forfotă); viermărie, s. f. (viermărit; forfoteală); viermui, vb. (a mișuna, a forfoti). Vezi definitia »

OBȘTÍME s. f. (Înv.) Obște (1). – Obște + suf. -ime. Vezi definitia »

BĂIEȚÍME s. f. (Rar) Mulțime de băieți. – Din băiat + suf. -ime. Vezi definitia »

AMĂNUNȚÍME, amănunțimi, s. f. (Rar) Detaliu, amănunt. – Amănunt + suf. -ime. Vezi definitia »