șogoríme s.f. (reg.; cu sens colectiv) mulțime de prieteni. Vezi definitia »

pronúme (pronúme), s. n. – 1. Parte de vorbire care ține locul unui substantiv. – 2. Nume (de familie). – Fr. pronom, tratat după paralelismul nom – nume (după opinia neverosimilă a lui Tiktin, rom. ar fi un calc din rus. prozvanie). Cel de al doilea sens este rezultatul unei duble confuzii, a fr. pronom cu prénom, și sensul de „nume de botez” cu cel de „supranume”; pentru care unii puriști recomandă forma prenume, s. n., care se folosește numai pentru prenumele latine. Vezi definitia »

scorțoșíme s.f. (înv.) boală a arborilor. Vezi definitia »

LARIFÓRME s.f.pl. Ordin de păsări acvatice palmipede, din care fac parte pescărușii; (la sg.) Pasăre din acest ordin. [Sg. lariformă. / < fr. lariformes]. Vezi definitia »

MILIONÍME, milionimi, s. f. Număr egal cu a milioana parte dintr-un întreg; a milioana parte dintr-un întreg. [Pr.: -li-o-] – Milion + suf. -ime. Vezi definitia »