PROGRÉSIE, progresii, s. f. (Mat.) Șir finit de numere care derivă unul din altul urmând anumite reguli. ◊ Progresie aritmetică = șir de numere care are proprietatea ca fiecare termen al său, afară de primul, să se obțină din cel care îl precedă, prin adăugarea unui număr constant, numit rație. Progresie geometrică = șir de numere care are proprietatea ca fiecare termen al său, în afară de primul, să se deducă din cel care îl precedă, prin multiplicarea lui cu un număr constant, numit rație. – Din fr. progression, lat. progressio, -onis. Vezi definitia »

CÁRIE, carii, s. f. 1. Leziune de natură microbiană sau chimică a dinților, a oaselor și care, prin evoluție, formează o cavitate. 2. Defect superficial al pieselor turnate, sub forma unor canale cu margini neregulate. – Din fr. carie, lat. caries. Vezi definitia »

BIOPSIHOLOGÍE s. f. psihobiologie. (< engl. biopsycho-logy) Vezi definitia »

BALNEOGRAFÍE s. f. Descriere a băilor. (< germ. Balneographie) Vezi definitia »

PROPÚLSIE s. f. forță exercitată asupra unui vehicul, obiect etc. pentru a-i provoca mișcarea de înaintare. ◊ sistem tehnic prin care se realizează această acțiune. (< fr. propulsion, lat. propulsio) Vezi definitia »