BÚCLĂ s. f. 1. șuviță de păr răsucită; cârlionț, zuluf. 2. parte a ochiului unui fir în timpul tricotării. 3. curbă la racordarea aliniamentelor unei serpentine. ◊ cotitură a unui curs de apă. 4. parte dintr-un cablu, dintr-o conductă etc. având forma unei porțiuni dintr-o curbă închisă. 4. (inform.) secvență din instrucțiunile unui program care se execută de mai multe ori până se satisfac anumite condiții. 6. (cib.) suită de efecte în care ultimul corespunde celui dintâi. (< fr. boucle) Vezi definitia »

LUMINÁNȚĂ s.f. (Fiz.) Raportul dintre intensitatea luminoasă a unei surse de lumină și proiecția ariei sursei pe un plan; strălucire. [< fr. luminance]. Vezi definitia »

AMOEBĂ s.f. v. amibă. Vezi definitia »

năzuiálă, năzuiéli, s.f. (înv.) adăpost, refugiu, scăpare. Vezi definitia »

BÚHNĂ s. f. v. bufnă. Vezi definitia »