PRODÍGIU s.n. (Rar) 1. Eveniment extraordinar, cu caracter magic sau supranatural; minune, miracol. 2. Persoană extraordinară prin talentul, prin virtuțile sau viciile sale. [< lat. prodigium, fr. prodige]. Vezi definitia »

TARABAGÍU, tarabagii, s. m. Negustor ambulant (care vinde la o tarabă). – Tarabă + suf. -agiu. Vezi definitia »

viroiu s. invar. virescu. Vezi definitia »

SAMANÍU, -ÍE, samanii, adj. (Rar) Galben-deschis (ca paiul). – Din tc. samani. Vezi definitia »

RÓDIU s. n. metal dur, maleabil și ductil, din familia platinei, la elaborarea unor aliaje. (< fr. rhodium) Vezi definitia »