ASTATIN (după fr. {i}; {s} gr. astatos „instabil”) s. n. Element chimic radioactiv din familia halogenilor (At.; nr. at. 85, m. at. 210). A fost descoperit pe cale artificială în 1940 de D.R. Corson, K.R. Mackenzie și E. Segrè. Liniile spectrale ale elementului au fost identificate (1939) în produsele de dezintegrare ale radonului de H. Hulubei. Vezi definitia »

CREPSATÍN s. n. țesătură cu o față mată și una de tipul satinului. (< crep/2/ + satin) Vezi definitia »

1.vagin,, a baga degetu-n -----''=a caca steagu Vezi definitia »

GIN s.n. Băutură alcoolică făcută din must de cereale fermentat și distilat, căruia i se adaugă boabe de ienupăr. [< engl., fr. gin]. Vezi definitia »

ADULTERÍN, -Ă, adulterini, -e, adj. (Adesea substantivat) Născut dintr-un adulter. – Din fr. adultérin, lat. adulterinus. Vezi definitia »