Definita cuvantului orchestră
ORCHÉSTRĂ, orchestre, s. f. 1. Colectiv de instrumentiști care execută împreună compoziții muzicale la diverse instrumente. ♦ Ansamblul instrumentelor muzicale la care cântă membrii acestui colectiv. 2. Parte a unei săli de spectacol destinată orchestranților, situată între scenă și sală, sub nivelul parterului. ◊ Fotoliu de orchestră = loc în primele rânduri într-o sală de concert sau, p. ext., în orice sală de spectacol. 3. Spațiu circular în arhitectura teatrelor antice, situat între avanscenă și gradenuri. [Var.: orhéstră s. f., (înv.) orchéstru s. n.] – Din fr. orchestre, germ. Orchester, it. orchestra, rus. orkestr.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orchestră
MUSELÍNĂ s. f. țesătură fină de bumbac sau de mătase, transparentă. ◊ stofă fină de lână. (< fr. mousseline) Vezi definitia »
PLEURÍTĂ s.f. Pleurezie (seacă). [< fr. pleurite]. Vezi definitia »
VRÁNIȚĂ, vranițe, s. f. (Reg.) Poartă de scânduri sau de nuiele împletite. [Var.: vrámiță s. f.] – Din scr. vratnica. Vezi definitia »
PÚPĂ2 s.f. Nimfă (3) [în DN]; crisalidă. [< fr. pupe, cf. lat. pupa – fetiță]. Vezi definitia »
SERPENTÍNĂ2 s. f. v. serpentin. Vezi definitia »