PASIÉNȚĂ s. f. (pl.) combinații (distractive) cu cărți de joc (aranjate într-o anumită ordine). (< fr. patience, rus. pasiians) Vezi definitia »

boscîrță (boscîrțe), s. f. – Piele de proastă calitate. Mag. bocskorszij „șiret de pantofi” (DAR). În Trans. Vezi definitia »

BARCHETÍNĂ s. f. velier cu trei, patru sau cinci arbori și vele aurice, în afară de arborele trinchet, cu vele pătrate. (<it. barchetinna) Vezi definitia »

ESÉNȚĂ, esențe, s. f. 1. Ceea ce exprimă principalul și stabilul din obiecte și din fenomene, natura lor internă, ascunsă, latura lor care nu este dată sau perceptibilă nemijlocit; ceea ce poate fi cunoscut numai trecând de forma exterioară a lucrurilor, pătrunzând în adâncul lor cu ajutorul gândirii. ◊ Loc. adv. În esență = în ceea ce este fundamental; în ultimă analiză. 2. Lichid volatil cu miros aromatic puternic, extras din plante sau preparat sintetic și întrebuințat în farmacie, în parfumerie sau pentru uzul casnic, mai ales în alimentație. ♦ Substanță concentrată care, diluată (cu apă), dă un produs alimentar. 3. Varietate de arbori care alcătuiesc o pădure. ♦ Varietate de lemn. – Din fr. essence, lat. essentia. Vezi definitia »

OTÍTĂ, otite, s. f. Inflamație acută sau cronică a membranei care acoperă canalul auditiv. – Din fr. otite. Vezi definitia »