șvițeráncă s.f. (înv.) elvețiană. Vezi definitia »

LOCOMOTÍVĂ, locomotive, s. f. Vehicul motor de cale ferată, cu sursă de energie proprie sau străină, folosit pentru a remorca și a deplasa vagoanele. – Din fr. locomotive. Vezi definitia »

heáță, héțe, s.f. (reg.) nuia subțire ca degetul și lungă de un metru. Vezi definitia »

cóndică (cóndici), s. f. – 1. Caiet. – 2. Registru. – 3. (Înv.) Cod, colecție de legi. – Mr. condică. Ngr. ϰώντιϰας, var. de la ϰῶδιξ (Cihac, II, 651). – Der. condicar, s. m. (conțopist; arhivar); condicuță, s. f. (carnet). Vezi definitia »

CEREBROZÍDĂ s.f. Substanță lipoidă complexă din țesutul nervos, având un rol important în metabolismul celulei nervoase. [< fr. cérébroside]. Vezi definitia »