mulăceág, mulăceáguri, s.n. (reg.) petrecere, chef, ospăț. Vezi definitia »

VAG, -Ă adj. 1. Care nu este bine lămurit; nelămurit, nedefinit, nedeterminat. 2. Nesigur, neprecis. ◊ A se pierde în vag = a face considerații generale, neprecise. ♦ Care nu poate fi bine analizat. ◊ (Anat.) Nerv vag (și s.m.) = unul dintre cei doisprezece nervi cranieni; nerv pneumogastric. [< fr. vague, cf. lat. vagus < vagari – a rătăci]. Vezi definitia »

săbășág (-guri), s. n. – (Maram.) Libertate. Mag. szabadság (Candrea). Vezi definitia »

GIROVÁG s. m. călugăr rătăcitor, vagabond. (< fr. gyrovague, lat. gyrovagus) Vezi definitia »

ciormoiág (ciormoiági), s. m. – Diverse specii de condroniu (Melampyrum cristatum, arvense, nemorosum). Mag. csormolya (Cihac, II, 491; Drăganu, Dacor., VII, 133; Gáldi, Dict., 87); aparține aceleiași rădăcini sl. a lui ciormă. Vezi definitia »