MILITÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care militează; luptător, combatant. (< fr. militant) Vezi definitia »

RULMÉNT s. m. 1. organ de mașină, compus din două inele concentrice separate prin bile sau role, cu aceleași dimensiuni, care transformă mișcarea de alunecare în mișcare de rostogolire. 2. fond de ~ = materiile prime și celelalte materiale necesare procesului de producție, precum și mijloacele bănești necesare funcționării continue a unei întreprinderi. (< fr. roulotte) Vezi definitia »

DISONÁNT, -Ă, disonanți, -te, adj. (Adesea fig.) Care sună neplăcut, care reprezintă o disonanță. – Din fr. dissonant. Vezi definitia »

ACRESCĂMẤNT s.n. (Jur.) Creștere a dreptului unei persoane la o succesiune, ca urmare a înlăturării de la această succesiune a altor persoane sau a renunțării lor. [După fr. accroissement, de la crește]. Vezi definitia »

VAGÁNT, -Ă adj. (Liv.) Care umblă din loc în loc; rătăcitor, nestatornic, fără domiciliu. [Cf. germ. vagant, lat. vagans]. Vezi definitia »