APERCEPTÍV, -Ă, aperceptivi, -e, adj. Care se referă la apercepție, de apercepție. ◊ Cunoștințe aperceptive = cunoștințe căpătate cu ajutorul apercepției. – Fr. aperceptif. Vezi definitia »

PERSUASÍV, -Ă, persuasivi, -e, adj. (Livr.) Care urmărește sau are darul să convingă pe cineva să creadă, să gândească sau să facă un anumit lucru. [Pr.: -su-a-] – Din fr. persuasif. Vezi definitia »

RETENTÍV, -Ă adj. referitor la retenție; cu caracter de retenție. (< it. retentivo) Vezi definitia »

biv adv. – Înainte cu unele titluri, indică faptul de a se fi aflat persoana respectivă într-o funcție în care nu mai este: biv vel logofăt, fost mare cancelar; biv vornic, fost vistiernic. Sl. byvŭ. Termen administrativ, nu aparține limbii vii. Înv. Vezi definitia »

activ, active s. n. (intl.) cazier bogat Vezi definitia »