ștremeléu s.n. (reg.) furcă de tors. Vezi definitia »

clișeu, clișee s. n. (glum.) trup de femeie. Vezi definitia »

NEVÉU s. n. masă de zăpadă persistentă de pe munții înalți, pe cale de a se transforma în gheață, dând naștere unui ghețar; firn. (< fr. névé) Vezi definitia »

hintéu (hintéie), s. n. – 1. Caleașcă, trăsură. – 2. (Pl.) Unelte, scule, instrumente. – Var. hintău, hîltei, hentei, hăitei. Mag. hintó (Cihac, II, 506; Gáldi, Dict., 135), cf. tc., slov. hintov, sb., cr. intov. – Din același cuvînt mag., cf. hintálni „a legăna”, vine hinteț, s. n. (Trans., leagăn, scrînciob). Vezi definitia »

LIZERÉU s. n. (anat.) linie de demarcare între două aspecte tisulare. (< fr. liseré) Vezi definitia »