AVALÁNȘĂ, avalanșe, s. f. Masă de zăpadă care se desprinde de pe coasta unui munte și se rostogolește la vale (ducând cu sine și pietrele, copacii etc. întâlniți în cale); lavină. ♦ Fig. (Cu determinări) Cantitate mare (de...), năvală (de...). Avalanșă verbală. – Din fr. avalanche. Vezi definitia »

CUTÚMĂ s. f. normă de drept nescrisă, adoptată prin tradiție; consuetudine. (< fr. coutume) Vezi definitia »

ÁULĂ s. f. 1. (ant.) curte în fața locuințelor importante în jurul căreia se grupau dependințele. 2. (în evul mediu) curte princiară. 3. sală de conferințe, cursuri sau festivități (în incinta unei instituții). (< lat. aula, germ. Aula) Vezi definitia »

PASÉNȚĂ s.f. v. pasiență. Vezi definitia »

CULÁSĂ s.f. v. chiulasă. Vezi definitia »